Mihai Eminescu - Idealul istoric al Rusiei (Curierul de Iaşi, 29 Octombrie 1876)

Într-o excepțională lecție de istorie din 1876 - încă una din nenumăratele lui lecții excepționale de istorie! -, Eminescu scrie despre o carte apărută la Petersburg, cu 5 ani mai înainte, intitulată “Rusia și Europa“. Este uluitor cum completează Eminescu ideile din cartea respectivă cu propriile lui cunoștințe de istorie și ce capacitate de sinteză ieșită din comun avea! N-am să vă răpesc plăcerea de a descoperi și singuri această scriere deosebit de interesantă a lui Eminescu, am să vă dau doar un fragment de final, restul îl puteți asculta în acest episod. Înainte de asta, aș vrea să remarcați coperta acestui episod. În stânga colajului, puteți vedea o pictură realizată de Alexandr Novokolțev, intitulată “Ultimele clipe ale mitropolitului Filip“ (o puteți vedea mai bine în timpul vizionării clipului, la 05:42). Acesta, în 1568, l-a înfruntat pe Ivan cel Groaznic și a refuzat să-l binecuvânteze, din cauza atrocităților pe care le comisese. Ivan cel Groaznic l-a deportat, l-a arestat și, în cele din urmă, a ordonat să fie ucis, un an mai târziu, la Tver. Sună cunoscut, nu-i așa? Înlocuiți numele lui Ivan cel Groaznic cu cel al lui Vladimir Putin și veți avea imaginea celor fără de Dumnezeu care pretind că apără ortodoxia și “adevărata credință“, dar îi înlătură cu cruzime pe cei care se ridică împotriva lui, chiar și numai cu cuvântul. “În ori-ce caz, ni se pare ciudat cum noi, Românii, care trăim lângă Dunăre, suntem cu totul cufundați în ideile Occidentului, pe când din toate părțile împrejuru-ne pulsează o viață istorică, care, în dispoziția ei generală, se deosibește atât de mult de istoria Occidentului. Câte odată ar trebui cel puțin să ni se pară că suntem o muche de dispărțire între două lumi cu totul deosebite și că este în interesul nostru de a cunoaște amândouă lumile acestea. Occidentul îl cunoaștem îndestul. Misiunea sa în Orient este cucerirea economică, proletarizarea raselor orientale prin industria străină, prin robirea sub capitalul străin. Cealaltă parte a lumii o vedem, din contră, mișcată: nu de un curent economic, ci de unul istoric și religios, care nu poate lipsi de a exercita o mare atragere asupra popoarelor economicește puțin desvoltate din peninsula balcanică, pentru care credințele bisericești și idealele istorice sunt încă sfinte, nefiind pătate de materialismul modern.“