Faust [2011]

Ce culoare are o lume în care se nasc idei colosale? Cum miroase ea? Lumea lui Faust e apăsătoare: în spaţiul înghesuit în care se agită, Faust naşte planuri menite să zguduie universul. E un gânditor, un purtător de cuvânt, un intrigant, un visător. Un anonim mânat de instincte primare: foame, lăcomie, voluptate. O fiinţă hăituită şi nenorocită, care îl desfide pe Faust-ul lui Goethe. De ce să rămâi pe loc când poţi merge mai departe? Când poţi înainta mereu – fără să-ţi dai seama că timpul a rămas pe loc. Şi că suntem trecători. După cum explică însuși Aleksandr Sokurov, „Faust este capitolul final al unei tetralogii filmice despre natura puterii. Protagoniştii primelor trei filme sunt figuri istorice reale: Adolf Hitler (“Moloch“, 1999), Vladimir Lenin (“Taurus“, 2000) şi Împăratul Hirohito (“Soarele“, 2005). Imaginea simbolică a lui Faust completează seria marilor jucători care au pierdut pariul vieţii lor. Aparent, Faust nu-şi are locul în aceasta galerie de portrete, fiind un personaj literar.